Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pune pe masa o radiografie dura a ceea ce numeste “munca reala” in administratie: mai putine vorbe, mai multe controale, amenzi si sesizari penale. Intr-un mesaj centrat pe rezultate “concrete pentru zeci de mii de romani”, Ministrul Mediului leaga schimbarea de un raport al corpului de control din octombrie si de impunerea unor criterii de performanta, care au declansat, in noiembrie, un val de verificari la balastiere.
Ministrul Mediului spune ca raportul din octombrie a aratat ca “se faceau foarte putine controale” cu inspectorii din Apele Romane, iar raspunsul a fost clar: cerinte de performanta si schimbari in modul de lucru. “In luna noiembrie au inceput sa fie balastierele la control”, este mesajul cu miza politica directa: un subiect despre care, sustine institutia, “nimeni nu vorbea” pana acum.
Bilantul pe noiembrie, prezentat de Ministerul Mediului, vine cu o comparatie care tinteste impactul public: “au fost facute mai multe controale decat in toata prima jumatate a anului”. Tot Ministrul Mediului afirma ca, la capitolul sanctiuni, s-a ajuns la “cam la fel de multe amenzi intr-o singura luna cat au fost date in tot anul pana atunci”, iar pe zona penala au fost “8 plangeri penale”, aproape la nivelul intregului an pana in noiembrie.
In cifre, Ministrul Mediului noteaza ca in noiembrie s-au facut 655 de controale la balastiere, “de peste patru ori” mai multe decat media lunara din ianuarie–octombrie, estimata la aproximativ 107 controale pe luna. Ministerul Mediului accentueaza si proportionalitatea: intr-o singura luna ar fi fost depasite verificarile din prima jumatate a anului, semnal ca ritmul de inspectie a fost schimbat din temelii.
Pe linia rezultatelor financiare si penale, Ministrul Mediului pune alaturat doua perioade: intre ianuarie si octombrie ar fi existat 1.067 controale, 96 amenzi in valoare de 4,9 milioane lei si 8 sesizari penale. Doar in noiembrie, Ministerul Mediului raporteaza 92 amenzi de “peste 4,4 milioane lei” si 9 sesizari penale. Mesajul implicit: intensificarea controalelor produce consecinte rapide, atat in zona contraventionala, cat si in cea penala.
Ministra Diana Buzoianu, citata de Ministrul Mediului, duce discutia in zona de autoritate si responsabilitate institutionala: “Am spus clar ca nu mai accept controale mimate pe zona de balastiere.” Ea explica si decizia operationala: “Dublarea numarului de personal cu atributii si de inspectie la Apele Romane a fost o decizie necesara pentru a putea interveni eficient impotriva exploatarilor ilegale din albiile raurilor.” Iar concluzia ei, preluata de Ministerul Mediului, este formulata ca un test de leadership: “Cifrele din noiembrie arata ce se intampla atunci cand institutiile sunt conduse responsabil si cand controalele se fac pe bune, nu doar pe hartie”.
Ministrul Mediului justifica urgenta prin efectele “grave si directe” ale exploatarii ilegale sau haotice a agregatelor minerale: eroziuni accentuate ale malurilor, modificari ale cursurilor de apa si instabilitate geomorfologica. Sunt invocate rauri precum Moldova si Siret, dar si zone din judetele Dolj si Prahova, unde impactul ar fi fost constatat inclusiv prin analize satelitare si controale in teren.
Ministrul Mediului avertizeaza asupra riscurilor in lant: calitatea apei se degradeaza, turbiditatea creste, habitatele acvatice sunt distruse, ecosistemele riverane se dezechilibreaza, iar infrastructura din proximitate – poduri, podete, drumuri, diguri – poate ajunge expusa avariilor, surparilor si pagubelor materiale.
Ministerul Mediului mentioneaza accelerarea dezvoltarii aplicatiei informatice “Radarul Balastierelor”, descrisa ca “instrument esential” pentru controlul exploatarilor din albiile cursurilor de apa. Miza declarata de Ministerul Mediului este o schimbare de sistem: controale continue, sanctiuni aplicate si oprirea exploatarilor ilegale, “nu o campanie de imagine”.
Ministrul Mediului isi leaga credibilitatea de cifrele din noiembrie si de promisiunea ca verificarea balastierelor trece din zona birocratica in teren. Daca ritmul de control, sanctiunile si instrumentele de monitorizare raman constante, mesajul devine mai mult decat un slogan: un semnal ca regulile se aplica, iar consecintele nu mai sunt negociabile.
