Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, deschide ofensiva mesajelor de final de an cu o fraza scurta, de campanie, dar cu miza bugetara uriasa: „Am promis, am facut”. Ministrul Energiei sustine ca toate facturile aferente proiectelor de investitii derulate de primarii, prin CNI, Anghel Saligny si PNDL, vor fi platite pana la finalul anului, pentru a evita blocaje in lucrarile deja incepute.
Ministrul Energiei pune accent pe urgenta la nivel local si pe presiunea din santiere: „Stiu cat de important este acest lucru pentru fiecare UAT. Vorbim despre lucrari deja incepute, care trebuie platite la timp pentru a nu intra in blocaj”. In lectura Ministrului Energiei, plata acestor facturi devine un test de functionare a statului in raport cu administratiile locale si cu ritmul investitiilor publice.
Dincolo de investitii, Ministrul Energiei anunta un acord politic cu impact direct in veniturile populatiei: cresterea salariului minim la 4.325 lei, de la 1 iulie 2026. Ministrul Energiei combate criticile ca majorarea nu ar conta, folosind o comparatie pe termen lung: „Pentru cei care spun ca ‘4.325 lei brut nu conteaza’, merita reamintit un lucru simplu”. Apoi puncteaza evolutia: in 2017 salariul minim net era in jur de 1.065 lei, iar in 2026 ar urma sa depaseasca 2.700 lei.
Ministrul Energiei admite ca o crestere a salariului minim nu rezolva singura toate problemele, dar o descrie ca „o diferenta reala, construita responsabil, nu din promisiuni goale”. In acelasi mesaj, Ministrul Energiei leaga majorarea veniturilor de un set de masuri de reducere a cheltuielilor publice, avertizand: „degeaba crestem veniturile oamenilor daca nu reducem, in paralel, cheltuielile publice”.
Pe partea de austeritate, Ministrul Energiei spune ca s-a convenit reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administratiei centrale, dar si reducerea cu 10% a subventiilor pentru partidele politice si a sumelor forfetare ale parlamentarilor. Mesajul Ministrului Energiei este ca pachetul trebuie citit ca un echilibru intre sprijin social si disciplina bugetara, cu taieturi asumate in zone politice sensibile.
Un alt capitol, mai tehnic, vizeaza impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Ministrul Energiei afirma ca decizia luata in coalitie reflecta „un compromis necesar”: deocamdata impozitul va fi injumatatit, urmand sa fie eliminat din 2027. Ministrul Energiei explica si logica diferentierii intre sectoare: „este nevoie de o analiza aplicata si diferentiata, astfel incat industriile cu marje mici de profit sa nu fie impinse in necompetitivitate”.
In aceeasi fraza, Ministrul Energiei trimite direct la sistemul bancar, argumentand ca „sectoarele cu profituri foarte mari trebuie sa isi pastreze contributia corecta”, inclusiv acolo unde o parte din castiguri provine din relatia cu statul, prin imprumuturi pentru care statul plateste dobanzi. Iar catre primarii, Ministrul Energiei transmite o conditie pentru autonomie: „O colectare eficienta a taxelor si impozitelor inseamna autonomie reala” si „o primarie care colecteaza bine isi poate plati cheltuielile curente” fara dependenta permanenta de imprumuturi.
Ministrul Energiei numeste masurile „un pas necesar” si anunta continuarea cu „Pachetul 3”, care ar urma sa completeze deciziile deja luate, cu accent pe „economie, investitii si dezvoltare locala”. Concluzia ramane una de verificare: daca promisiunea privind plata facturilor pana la final de an se confirma, administratiile locale castiga oxigen; daca nu, tensiunea din santiere si bugete risca sa se intoarca in politica, exact inaintea urmatorului val de masuri.
